Votul japonez

Să zicem că am un șef rău și prost. Dacă să mă răzbun și încep s-o fac prin a lipsi de la servici, sînt un mare prost. Pentru că îi dau motive să mă dea afară. Sînt un tîmpit, pentru că acțiunea mea de protest mi-a făcut mie rău și n-a rezolvat nimic.

Votul în alb – pe care Pârvulescu și cu CTP îl predică precum o nouă religie – e o tîmpenie fără sfîrșit din același motiv. Pentru că nu rezolvă nimic din ce-și propune, ba, din contra. Să vedem: Lumea votează în alb pentru că e o formă de protest, nu? Dacă nu le-ar păsa ar sta acasă. Însă oferta politică e atit de săracă și nepotrivită aspirațiilor votantului încît acesta, nervos, pleacă prin ploaie la vot ca să protesteze. Corect? Și bagă în urnă un buletin neștampilat. Ura!

Problema e, ce fel de protest e ăla care e complet anonim? Dacă votul în alb e un protest, atunci România a fost plină de dizidenți pe vremea lui Ceaușescu, pentru că erau milioane care protestau anonim. Era suficient să asculți Europa Liberă ca să protestezi anonim. Era plin de disidenți care îl înjurau în baie, în șoaptă, pe Dictator. Protestul anonim e de fapt un banal simptom al lașității.

În plus, unul din candidați va cîștiga. Cu mare probabilitate tocmai cel care n-ai fi vrut, totuși, să iasă. Așadar nu știe nimeni că ai protestat și ai dat o mînă de ajutor candidatului care îți e cel mai nesuferit. Felicitări!

Dacă ții neapărat să protestezi, fă-o public. Le propun așadar celor cărora CTP-ul și pro-democratul Pârvulescu le-au sucit mințile să practice votul japonez. Purtați o banderolă roșie la mînă. Și votați cu un buletin valabil. Toată lumea va ști nu vă convine nici un candidat și votați de nevoie. În plus n-o să vă chinuie regretul în cazul în care iese tocmai cel pe care îl detestați mai mult.

De ce roșie? Să ne aducă puțin aminte de comunism, de lașitate și de libertatea de-a alege .